După ani de multe căutări, nopți de introspecție, drumuri și experiențe am simțit pur și simplu într-o clipă ce mi-ar face sufletul și mâinile fericite. A fost un gând și o imagine clară, că pe lângă bucuria pe care o fac zilnic aș tresări și mai mult să stau seri târzii la o masă, în atelier și liniștită să așez flori în cerc, fir cu fir, petală cu petală.

Atât de mulți prieteni au stat langă mine constienți sau nu până azi, când tresărirea și imaginea mea se numește Podoaba și va fi purtată de inimi clare și curate.

Iarna lui 2020 a fost atât de sfătuitoare și mi-a oferit atât de multe încurajări, încât odată cu primăvara au inmugurit toate și au răsărit în fața mea. Primul proiect Podoaba a fost despre femei așa cum sunt ele zilnic, jucăușe, zâmbitoare, visătoare, obosite, îngândurate, dar întotdeauna pregătite cu bună știință sau nu pentru orice urmează.

Următoarele podoabe vor fi tot despre femei și despre cuibul lor, despre pruncii de lângă ele. Simt și știu că Podoaba va fi o poveste despre casa interioară și exterioară a noastră. Un popas de inspirație pentru cei ce caută un dar care poartă o identitate.

Nu știu cum urmează să fie acest drum dar până acum și de acum încolo știu ca sunteți lângă mine și nu îmi este teamă de nimic.

Vă sunt atât de recunoscătoare tuturor.🙏